Sunt prea bogaţi pentru a fi curajoşi

‘Sunt prea bogaţi pentru a fi curajoşi.’ Îmi repet asta de fiecare dată, trecând pe lângă toţi aceşti inşi anesteziaţi prin hiperfagie. Există două feluri de excomunicare, de eliminare a unui adversar intern: prin demitere şi prin promovare. A doua e cu mult mai eficientă. Oamenii au fost lăsaţi să prindă puţin cheag, pentru a simţi că au ce pierde. Când au ajuns în stadiul semi-bogăţiei – un acoperiş, o slujbă fixă, o proprietate oarecare, o familie, adică în realitate atributele bunăstării relative pentru trei sferturi din umanitate -, au amorţit. Nu mai eşti dispus să rişti când ai ce pierde. Această axiomă de o simplitate ofensatoare a ucis, în realitate, orice spirit de revoltă. Sunt prea bogaţi pentru a fi curajoşi şi prea puţin curajoşi pentru a nu fi bogaţi. Sistemul premiază supunerea. Toate reprezentările despre ‘clasa de mijloc’ trebuie refăcute, ca şi cele asupra ‘proletariatului’ – despre care nimeni nu mai ştie ce este, pentru că a emigrat din industrie în sectorul terţiar, unde a primit gulere albe, maşină, vacanţe, linii de credit etc., e un fel de sub-proletariat finanţat. Oriunde a existat o mică tentativă de îmburghezire, o punere în contact a muncii cu speranţa câştigului excedentar, rezultatul a fost catastrofal – şi excelent pentru sistem. Sufletele – trebuie spus – au fost cumpărate. Trebuie să încetăm a mai avea reprezentări naive, toate schemele de gândire trebuie refăcute, tot ce ştiam sau credeam că ştim, mica dialectică dominaţi-dominatori etc., suntem într-o ambivalenţă psihologică gravă. Lucrurile au ajuns până la ‘suflet’, până la structura intimă a conştiinţei. În plus, mizele externe sunt cu totul altele, intrăm în faza aglutinării naţiunilor în structuri de imperiu, revoltele cu miză provincială nu vor mai conta. Oricine priveşte transversal lucrurile, azi, are la un moment dat un recul puternic. ‘Extinderea domeniului luptei’ e aproape infinită, iar salvarea individuală îţi apare uneori, inevitabil îţi apare uneori, ca unica soluţie. Într-atât e prezentă sclavia voluntară, încât la un moment dat trebuie să iei o hotărâre.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu